Unirea Principatelor Române pe care o sărbătorim în fiecare an la 24 ianuarie, este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca prim domnitor al României moderne.
În februarie 1827, tatăl domnitorului, spătarul Ioan Cuza, cumpără o casă în parohia Vovidenia. Alexandru Ioan Cuza avea la acea vreme doar 7 ani. Viitorul domnitor și-a petrecut aici copilăria și a studiat la Galați până în anul 1831.
Tânărul Cuza, după ce studiază la Paris, lucrează în armată, apoi se stabileşte la Galaţi, unde îşi începe cariera de judecător. Prima şedinţă prezidată de el are loc pe data de 24 februarie 1842.
A fost apoi numit președintele Judecătoriei Covurlui și mai târziu pârcălab de Covurlui.
Așa cum gălățenii știu prea bine, Biserica Vovidenia se află la doar câțiva pași Casa Cuza, devenită acum muzeu. În această biserică veneau să se roage Alexandru Ioan Cuza şi familia sa.
La 5 septembrie 1857, Alexandru Ioan Cuza şi Costache Negri au fost aleşi deputaţi ai orăşenilor pentru Divanul Ad hoc.
„După alegeri, cei doi deputaţi, însoţiţi de mulţimea entuziastă, s-au îndreptat spre biserica Vovidenia, unde au depus jurământ că vor fi «credincioşi ceririlor» pentru care au fost aleşi, iar de aici s-au plimbat cu muzica militară pe stradă“.
Pe fațada bisericii Vovidenia poate fi citită astăzi o placă comemorativă, marcând depunerea jurământului deputaților Alexandru Ioan Cuza și Costache Negri, precum și data trecerii la cele veșnice a Sultanei Cuza.
Placa comemorativă a fost montată prin grija Preotului Octavian Pelin, cu prilejul ultimei sfințiri a bisericii, la 21 noiembrie 2002.
La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar câteva zile mai târziu, la 24 ianuarie 1859 a fost ales și domn al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate.
În anul 1863, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, împreună cu soţia sa Elena, vin la Galaţi, pentru a petrece sărbătorile creștinești de Sfintele Paşti împreună cu mama domnitorului, Sultana Cuza.
Rămân aici 2 zile, chiar de sărbătoarea Învierii Domnului, ocazie cu care participă la slujba oficiată în biserica Vovidenia, fiind întâmpinat de o mare mulţime de gălăţeni, care umpleau „medeanul“ din faţa bisericii.
În mai 1865, Alexandru Ioan Cuza vine pentru ultima dată la Galaţi, la înmormântarea mamei sale, Sultana Cuza, înhumată în curtea bisericii Vovidenia. În mai 1873, rămăşiţele trupeşti ale Sultanei Cuza au fost strămutate la moşia de la Ruginoasa.
În anul 1865, în luna mai, ziua 22, Sultana Cuza trece la cele veșnice, încredințânu-și sufletul în mâinle lui Dumnezeu, pe care l-a slujit cu atâta dragoste, cât a locuit vremelnic pe pământul românesc binecuvântat. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza vine pentru ultima dată la Galaţi, la înmormântarea mamei sale. Intră îndoliat în biserica Vovidenia.
„Profund îndurerat Măria Sa a condus-o pe drumul fără întoarcere și reintră în locașul sfânt al Parohiei aparținătoare Vovidenia, cu prilejul slujbei de prohodire a mamei sale, care a fost înmormântată în curtea bisericii, în partea dreaptă, spre răsărit, lângă altar“, probabil în „anul 1865. Luna May. Ḑiua 22“.
În același an are loc secularizarea averilor mănăstirești – reformă administrativă prin care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a dispus ca proprietățile bisericilor și mănăstirilor „închinate“ unor locuri străine să fie trecute în proprietatea statului. Cu această ocazie, la Galați, în biserica Vovidenia, s-a oficiat o slujbă de Te-Deum, la care au participat autoritățile orașului și un public numeros.
După moartea domnitorului la Heidelberg, în Germania, la data de 15 mai 1873, osemintele Sultanei Cuza au fost reînhumate în cavoul familiei de la moşia Ruginoasa.
În curtea bisericii, unde a fost cândva un cimitir, cel mai important monument funerar este un cenotaf pe care scrie:
Sultana Cuza / Mama domnitorului Al. I. Cuza / A fost înmormântată aici în 1865 / şi / reînhumată în 1873 la moşia sa de la Ruginoasa.
Pe 24 ianuarie 2009, la împlinirea a 150 de ani de la Unire, Înaltpreasfințitul Părinte Dr. Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de preoții slujitori ai acestui Sfânt Altar: Pelin Gabriel Ioan și Pelin Octavian, au adăugat pe partea de Vest a mormântului încă o placă comemorativă, având următoarele cuvinte:
În acest loc a fost înmormântată în mai 1865, Sultana Cuza, născută Cozadini, mama Domnitorului Principatelor Unite. Osemintele au fost strămutate în Mai 1873, la Castelul Ruginoasa. La aniversarea a 150 de ani de la Unirea Principatelor. Gălățenii recunoscători.
Acesta este locul în care an de an, la 24 ianuarie se săvârșește slujba parastasului pentru cei care au contribuit în 1859 la înfăptuirea Unirii Principatelor Române.
La ieşirea din biserică, credincioşii prezenţi obișnuiesc să se prindă în Hora Unirii, actualizând an de an istoricul moment din 1859.
Și tot în acest loc, la 20 martie 2020, în ziua în care s-au împlinit 200 de ani de la naşterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost săvârşită o slujbă de pomenire oficiată de către Înaltpresfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.
Referințe pentru articol:
- Istoricul Bisericii Vovidenia Galați
- Galaţiul – un reper în biografia lui Cuza, articol publicat în Ziarul Lumina, 24 ian 2009
