Biserica Ortodoxă vede Pogorârea Duhului Sfânt ca împlinirea misiunii de propovăduire a Mântuitorului Iisus Hristos. În mod tradiţional este considerată începutul Bisericii, una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească.
Pe lângă prăznuirea venirii Duhului Sfânt, se sărbătoreşte în această zi şi revelarea Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Pentru creştinii ortodocşi, sărbătoarea Rusaliilor nu este doar o amintire a unui evenimet istoric. Ea este o sărbătoare a aparteneţei credincioşilor la Biserică. Ei au trăit Pogorârea Duhului Sfânt şi au primit „pecetea darului Sfântului Duh” prin taina ungerii cu Sfântul Mir.
Potrivit tradiţiei Sfintei noastre Biserici, după Sfânta Liturghie, a fost oficiată slujba Vecerniei de luni, după Rusalii, ce poartă în popor denumirea de “Vecernia plecării genunchilor”, întrucât în cadrul acesteia sunt rostite şapte rugăciuni de către preotul îngenuncheat în faţa Sfintelor Uşi Împărăteşti. Rugăciunile invocă ajutorul Preasfintei Treimi, amintind totodată de cele şapte daruri ale Sfântului Duh care s-a pogorât în ziua Cincizecimii.
În finalul slujbei, s-au împărţit credincioşilor ramuri verzi de nuc, ca simbol al darurilor celor bogate ale Sfântului Duh.
