În cursul dimineții din Vinerea Mare se săvârșește Vecernia scoaterii Sfântului Epitaf. Atunci are loc scoaterea acestuia din altar și așezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii, în fața Sfintei Cruci care a fost scoasă din altar în Joia Mare, în timpul Deniei celor 12 Sfinte Evanghelii.
Scoaterea Sfântului Epitaf ne amintește de ridicarea Mântuitorului de pe Cruce de către Iosif din Arimateea și așezarea Lui în mormânt, uns cu miresme și înfășurat cu giulgiu. Epitaful pe care îl poartă preoții ajutați de credincioși reprezintă Trupul și sicriul Mântuitorului Hristos.
Sfântul Epitaf rămâne spre închinare în mijlocul Bisericii până la slujba Deniei Prohodului, oficiată în cursul serii.
Denia Prohodului Domnului este slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos.
Momentul principal al acestei slujbe îl constituie cântarea de jale pentru moartea și îngroparea Domnului, cântat în trei stări de către preoți și credincioși în jurul sfântului Epitaf.
Pe toată durata Prohodului, preotul stă în fața Sfântului Epitaf, iar între stări el rostește ectenia mică și îl cădește înconjurându-l.
După Prohod, se cântă Binecuvântările Învierii, pentru ca după jalea pentru moartea și îngroparea Celui răstignit, să ni se insufle speranța și încrederea în Învierea Sa cea de a treia zi.
Un alt element important care caracterizează această denie, este procesiunea impresionantă a înconjurării bisericii de către cler și credincioși, cu Sfântul Epitaf, care simbolizează ducerea la groapă și înmormântarea Trupului Mântuitorului, amintind totodată și de procesiunea care se făcea în trecut în această seară, la Ierusalim, de la Golgota la Sfântul Mormânt.
În cadrul acestei procesiuni de înconjurare a Bisericii, se fac patru opriri, rostindu-se rugăciuni pentru cei vii și cei morți, pentru pacea și pentru mântuirea lumii. Direcția de mers este în sens invers față de mersul soarelui, pentru a ne descoperi că noi nu cinstim soarele trecător de pe cer, ci pe Hristos, Răsăritul Cel de Sus și Soarele Dreptății Cel Veșnic care nu apune niciodată.
După procesiune, toți credincioșii prezenți trec pe sub Sfântul Epitaf, la intrarea în lăcașul de cult. Apoi, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfânta Masă, cântându-se troparul „Iosif cel cu bun chip”, unde va sta până la sărbătoarea Înălțării Sale la cer.
